Aplicarea practicilor agricole care favorizează sechestrarea carbonului 

La nivel mondial, solul are o contribuție majoră la bilanțul de carbon, și poate fi semnificativ afectat de anumite procese: eroziunea solului, epuizarea fertilității, arderea resturilor vegetale. Din cauza cantității mari de carbon organic sechestrat în sol, se presupune că modificări ale acestei valori, chiar și minore, ar avea efecte dramatice de feed-back în sistemul climatic global. 

Mineralizarea carbonului organic din sol depinde puternic de temperatură, prin urmare, încălzirea globală poate crește emisiile de CO2 în atmosferă. 

Pe de altă parte, degradarea solului este cauzată în principal de utilizarea nepotrivită a terenurilor și de practicile neadecvate de management al terenurilor. Două din consecințele majore ale degradării solului sunt pierderile de carbon organic din sol, care determină creșterea emisiilor de CO2 în atmosferă, și reducerea producției primare nete, definită ca rata de absorbție de carbon de către plante din atmosferă (sub formă de CO2). Practicile agricole care determină creșterea emisiilor de CO2 din sol sunt variate: lucrări de arătură, despădurire, drenajul solurilor organice/turbăriilor, agricultura de subzistență care determină epuizarea fertilității, pășunatul excesiv etc. 

Arderea miriștilor afectează sechestrarea carbonului în sol.

Avantajele pentru fermier: 

• Se utilizează resursele naturale într-un mod mai eficient. 

• Se realizează o mai bună protecție a terenurilor împotriva deșertificării și/sau eroziunii. 

• Se reduc degradarea, eroziunea și salinizarea solului. 

• Se reduc costurile de cultivare. 

• Se îmbunătățește nivelul calitativ și cantitativ al recoltei (producției). 

• Scade poluarea solului și a apelor subterane. 

• Îmbunătățirea sănătății animalelor și creșterea producției conduc la creșterea veniturilor agricole, cu avantajul de a nu deteriora mediul și fără a polua cu azot. 

Cele mai bune practici de management al irigațiilor 

Fermierii din zonele umede care sunt predispuse la schimbări climatice care conduc la deșertificare  și unde sechestrarea carbonului este deficitara, trebuie să preia modul de a face agricultură a celor din zonele în care apa este insuficientă. Cele mai bune practici recomandate nu impun celor ce aplică irigația ce trebuie să facă cu exactitate pentru administrarea irigațiilor, sau ce instrumente să folosească.

Deciziile trebuie luate pentru fiecare caz în parte și variază în funcție de o întreagă gamă de factori specifici locului și irigatorilor. Totuși, trebuie ținut cont de faptul că sistemele mai sofisticate de irigare și instrumentele mai complexe de programare nu aduc în mod obligatoriu o irigație de performanța. Mult mai importantă este abilitatea managerială a fermierului. 

O întreținere adecvată a sistemului de irigație sau modernizarea lui sunt instrumente importante pentru o administrare eficientă a apei

Sistem de stropire acționat manual. 

Sistem de udare cu tuburi perforate

Măsuri recomandate: 

• Administrarea corectă a sistemelor bazate pe norme ridicate de irigații. 

• Cunoașterea proprietăților solului: capacitatea solului de a reține apa și adâncimea de înrădăcinarea a plantelor. 

• Proiectarea și întreținerea corectă a sistemelor de irigații, care să țină cont de factorii care influențează sistemele de irigații: structura sistemului de irigații, vechimea și modul de întreținere. 

• Monitorizarea tuturor aspectelor la fiecare aplicare a irigațiilor înainte, în timpul și după administrarea normei de udare. 

• Deciderea momentului aplicării, verificarea circuitului apei se realizează în timpul aplicării normelor de udare, prin măsurarea performanței și uniformității aplicării. După irigare se evaluează sub- și supra-irigarea. 

• Utilizarea mai multor mecanisme de monitorizare pentru a planifica irigațiile: măsurarea umidității solului, observarea stării plantelor și testarea tuburilor de dren după irigații, în vederea efectuării modificărilor necesare pentru următoarea udare. 

• Stabilirea unui program de control al irigațiilor. Cu actualele tehnologii este posibil să se programeze automat sistemele de irigații, pe baza analizei unor probe sau set de probe de sol. 

• Flexibilitate în adaptarea noilor tehnologii. 

• Utilizarea unor programe de software pentru analiza bilanțului apei din sol, care să ruleze pe PC sau server web. Crearea unor modele simple, cu un număr limitat de parametri accesibili. 

Alegerea unei metode de irigare 

Schimbările climatice nu modifică în esență procedura de alegere a metodelor de irigare, ci schimbă doar ponderea anumitor factori. Pentru a alege o metoda de irigare adecvată, fermierul trebuie să cunoască avantajele și dezavantajele diverselor metode, și trebuie să înțeleagă în același timp ce metodă se potrivește mai bine condițiilor locale. 

Alegerea unei metode de irigare corespunzătoare fermei respective se face în funcție de condițiile naturale ale terenului și de condițiile de management agricol aplicat în corelație cu măsurile privind sechestrarea carbonului în sol.